Gânduri de seară............

   

    Mi-e dor de ea, ca nimănui
    Ca unui vechi nomad de drumul lui.
    Port răni adânci în ochi şi-n trup,
    Veşmintele de-argint le rup.

    Aştept trecutele iubiri,
    Conturul braţelor subţiri
    Şi părul amintind de ploi,
    Şi vechea urmă din noroi.

    Dar urmă ei s-a şters demult
    De cine azi să prea-ascult?
    De vântul ce-mi închide uşi
    De greieri, sau de cărăbuşi?


    Mi-e dor de ea, ca nimănui,
    Ca unui vechi nomad de drumul lui.
    Port răni adânci în ochi şi-n trup,
    Veşmintele de-argint le rup. (Ion Bănuţă)